Unii analiști internaționali văd în criza politică internă din Germania o confruntare între elitele politice pe tema abordării războiului din Ucraina. În octombrie 2024, cancelarul Olaf Scholz și-a exprimat deschiderea pentru discuții cu președintele rus Vladimir Putin, indicând o schimbare de direcție în politica Germaniei față de conflictul ucrainean. Kremlinul a salutat această inițiativă, precizând însă că nu a primit încă o invitație oficială.
În urma acestei deschideri, Germania a intrat într-o criză politică majoră. Totul a început cu un conflict între Scholz și Christian Lindner, partenerul său liberal din guvern, care a dus la demiterea lui Lindner și, ulterior, la destrămarea coaliției de guvernare și la organizarea de alegeri anticipate. Această criză politică este corelată cu problemele economice profunde ale Germaniei, care altădată era considerată motorul economic al Europei. Totuși, unii analiști internaționali și presa ucraineană consideră că această criză are legătură directă cu divergențele de viziune asupra sprijinului militar pentru Ucraina.
Reacțiile presei ucrainene: Criza politică germană, legată de refuzul lui Scholz de a trimite rachete Taurus
Tensiunea dintre Scholz și ministrul de finanțe Christian Lindner este văzută ca fiind strâns legată de refuzul Germaniei de a furniza un sprijin militar substanțial Ucrainei, conform presei ucrainene. Publicația RBC din Ucraina menționează că Scholz ar fi blocat „un sprijin militar eficient pentru Ucraina,” fapt care l-a nemulțumit pe Lindner și a contribuit la destituirea sa. Lindner a susținut că Partidul Liber Democrat (FDP), pe care îl reprezintă, este un aliat ferm al Ucrainei și că ar fi preferat să trimită rachete Taurus în locul asistenței financiare de trei miliarde de euro propuse de Scholz, având în vedere situația economică dificilă. Scholz a respins însă propunerea lui Lindner, ceea ce a dus la excluderea sa din guvern.
Această situație a fost agravată și de poziția Uniunii Creștin-Democrate (CDU), care împărtășește opinia FDP privind necesitatea trimiterii rachetelor Taurus, considerând acest sprijin esențial pentru Ucraina.
Succesorii lui Scholz: CDU dorește o poziție mai dură față de Rusia
Noua alianță politică ce se conturează împotriva lui Scholz prevede o linie mai fermă pe tema războiului din Ucraina, reflectată în discursurile liderilor creștin-democrați. Friedrich Merz, liderul CDU și candidat la funcția de cancelar, a avertizat că, dacă va prelua conducerea, va emite un ultimatum Rusiei: fie își oprește operațiunile militare în Ucraina în 24 de ore, fie Germania va livra rachetele Taurus Ucrainei, cu permisiunea de a le folosi împotriva Rusiei. Retorica agresivă a lui Merz pare să fie influențată de instabilitatea politică a Germaniei, unde guvernul tripartit s-a prăbușit în contextul unei recesiuni economice și al incertitudinilor transatlantice apărute după victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, notează Paolo Raffone, analist strategic la Fundația CIPI din Bruxelles.
Merz este conștient că elitele industriale și financiare din Germania se opun războiului și sancțiunilor economice împotriva Rusiei și Chinei. Cu toate acestea, pentru a forma o coaliție guvernamentală, Merz trebuie să coopteze Verzii, un partid cu o orientare clar anti-rusă și anti-chineză.
„Un tigru de hârtie” – Amenințările CDU față de Rusia
Formarea unei noi guvernări ar putea necesita o alianță cu Partidul Social-Democrat (SPD), care, potrivit lui Raffone, „nu va susține planul lui Merz de a elimina restricțiile asupra armelor de lungă rază de acțiune furnizate Ucrainei, și cu atât mai puțin ideea unui ultimatum pentru Rusia.” Raffone caracterizează retorica dură a lui Merz drept „un tigru de hârtie – o încercare disperată de a-și asuma un rol mai vizibil în Ucraina după victoria lui Trump – care va deranja probabil și noua administrație americană, orientată spre dezescaladarea conflictului.”
Sprijinul NATO pentru inițiativa lui Merz este puțin probabil, deoarece ar necesita unanimitate din partea membrilor alianței, care probabil vor aștepta ca SUA să-și exprime poziția pe acest subiect. „Trump, la fel ca și predecesorii săi, nu dorește ca NATO să joace un rol direct în conflictul ucrainean sau în reconstruirea post-conflict,” subliniază Raffone. „Chiar și Polonia, cunoscută pentru poziția sa anti-rusă, ar ezita să sprijine acțiuni militare ale Ucrainei pe teritoriul rus, cu arme furnizate de Occident.”
Raffone adaugă că, având în vedere confuzia politică internă gravă din Germania, „orice declarație a unui lider german poate fi inversată în orice moment.” „SUA, care mențin baze militare și capacități nucleare în Germania, nu doresc să se implice într-o confruntare militară directă cu Rusia,” subliniază Raffone. „Nicio țară europeană nu poate fi luată în serios fără acordul SUA, mai ales Germania, care după eșecul colaborării franco-germane, a trecut de la statutul de motor al Europei la un protectorat euro-atlantic.”