Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au rămas în pronunțare în cazul privind contestarea anulării turului doi al alegerilor prezidențiale. Procesul, care a durat peste șase ore, a captat atenția publicului, cu sala de judecată plină și sute de susținători adunați în fața instanței. Decizia finală este așteptată în cursul zilei de mâine, conform declarațiilor avocatului Călin Georgescu.
Contextul Legal și Juridic
Călin Georgescu, desemnat drept „președinte ales” de susținătorii săi, contestă deciziile Biroului Electoral Central (BEC) și Curții Constituționale (CCR), care au dispus anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Acesta argumentează că hotărârile respective au fost abuzive și că nu există probe concrete care să justifice decizia.
Curtea de Apel București a respins anterior acțiunea lui Georgescu, motivând că BEC nu a făcut altceva decât să pună în aplicare o decizie definitivă a CCR. Conform legislației, hotărârile CCR sunt obligatorii și nu pot fi contestate în instanță. Georgescu a depus recurs la ICCJ, susținând că drepturile fundamentale ale cetățenilor, precum dreptul la vot, au fost încălcate.
Declarațiile Părților
La ieșirea din sala de judecată, Călin Georgescu a subliniat că „dreptul de a alege și de a fi ales este garantat constituțional” și că va continua demersurile pe plan internațional dacă instanțele din România nu îi vor da câștig de cauză. El a menționat, de asemenea, că va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Avocații săi au cerut ICCJ să urmeze precedentul în cazul altor decizii controversate și să nu aplice hotărârile CCR, argumentând că acestea au fost luate în mod ilegal. Potrivit acestora, compunerea completului de judecată de la Curtea de Apel București ar fi fost, de asemenea, nelegală.
Reacții Publice și Proteste
Procesul a fost marcat de proteste și manifestații în fața ICCJ, unde sute de persoane au cerut reluarea turului doi al alegerilor. Protestatarii au scandat lozinci precum „Libertate!” și „Jos corupția!”, susținând cauza lui Georgescu.
Perspective și Întrebări Deschise
Rezultatul acestui proces ridică mai multe întrebări cu implicații juridice și politice semnificative:
- În ce măsură pot instanțele naționale să analizeze deciziile CCR?
- Care sunt limitele aplicării drepturilor fundamentale în cazul unor decizii electorale controversate?
- Cum va influența acest caz încrederea publicului în sistemul electoral și judiciar?
Indiferent de decizia ICCJ, procesul subliniază tensiunile existente între diverse instituții ale statului și complexitatea gestionării crizelor electorale într-o democrație.
Următoarele Etape
O decizie a ICCJ este așteptată în cursul zilei de mâine, moment care va clarifica dacă procesul electoral va fi reluat sau dacă se va menține hotărârea de anulare a alegerilor prezidențiale. De asemenea, orice decizie internă ar putea genera noi contestări pe plan internațional, cu implicații asupra imaginii României în contextul drepturilor omului și al statului de drept.