Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a lansat un atac puternic împotriva Uniunii Europene în cadrul Conferinței de Securitate de la München, acuzând liderii europeni că ignoră voința cetățenilor în gestionarea crizei migrației, a libertății de exprimare și a valorilor occidentale fundamentale.
„Amenințarea pentru Europa nu este Rusia sau China, ci vine din interior”
Într-un discurs ferm, Vance a subliniat că principala amenințare pentru Europa nu provine din Rusia sau China, ci din propriile politici greșite.
„Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult nu este Rusia, nu este China și niciun alt factor extern.
Adevărata amenințare vine din interior: o Europă care se îndepărtează de valorile sale fundamentale, pe care le împărtășește cu Statele Unite.”
El a avertizat că libertatea de exprimare este în pericol în Europa, mai ales după adoptarea Regulamentului UE privind serviciile digitale (DSA), care, în opinia sa, restrânge dreptul la liberă exprimare.
Ο επόμενος πρόεδρος των ΗΠΑ σε 45" ξεφτιλίζει τους ασπόνδυλους πολιτικούς νάνους των Βρυξελλών pic.twitter.com/ZycEQnLVPA
— Simple Man (@Oddodo) February 14, 2025
Criza migrației: „Nimeni nu a votat pentru granițe deschise”
Vance a subliniat că cea mai gravă problemă de securitate a Europei nu este Rusia, ci imigrația în masă.
„În întreaga Europă, dar și în Marea Britanie, libertatea de exprimare este în declin.
Dar dintre toate provocările cu care se confruntă țările reprezentate aici, nimic nu este mai urgent decât migrația în masă.”
El a criticat liderii europeni pentru faptul că nu au primit un mandat popular pentru politicile de frontieră deschisă, susținând că voturile recente din întreaga Europă arată clar o schimbare de direcție spre politici anti-imigraționiste.
„Niciun alegător din această Europă nu a mers la urne pentru a deschide granițele către milioane de migranți necontrolați.
Dar știți ce au votat în Marea Britanie? Au votat pentru Brexit.
Și, fie că sunteți de acord sau nu, au votat.
Iar tot mai mulți aleg aleg politicieni care promit să pună capăt migrației necontrolate.”
Cazul României: „Dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva reclame online, atunci nu a fost prea solidă de la început”
Vance a adus în discuție și controversa privind anularea alegerilor prezidențiale din România, calificând situația drept un exemplu clar de amenințare internă la adresa democrației.
În decembrie, Curtea Supremă a României a anulat alegerile prezidențiale, invocând interferența Rusiei. Documente declasificate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării au indicat că România a fost ținta unor atacuri hibride rusești în timpul campaniei electorale.
Vance a reacționat ironic la această situație:
„Am fost surprins să văd un fost comisar european la televizor, bucuros că guvernul român tocmai a anulat alegerile.
Dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva reclame online de 100.000 de dolari plătite de o țară străină, atunci nu era prea solidă de la început.”
Vicepreședintele american a criticat ideea că simpla exprimare a unor opinii poate fi considerată o interferență în alegeri.
„Exprimarea de opinii nu înseamnă interferență electorală, chiar dacă acel individ are o mare influență.
Dacă noi, americanii, am supraviețuit 10 ani ascultând-o pe Greta Thunberg, atunci și europenii pot supraviețui lui Elon Musk.”
Make Europe Great Again!
MEGA, MEGA, MEGA
pic.twitter.com/Mk5NJXxxeC
— Elon Musk (@elonmusk) February 14, 2025
Concluzie
Discursul lui J.D. Vance la Conferința de Securitate de la München reprezintă una dintre cele mai dure critici aduse Uniunii Europene de un oficial american de rang înalt.
Principalele puncte ale criticii sale au vizat:
- Eșecul UE în gestionarea crizei migrației
- Restrângerea libertății de exprimare prin legislația digitală
- Problemele de legitimitate democratică, cum este cazul României
Poziția administrației Trump indică o schimbare de direcție în relația dintre SUA și UE, iar mesajul transmis de Vance sugerează că Statele Unite vor pune mai multă presiune asupra Europei pentru a-și asuma propriile responsabilități în materie de securitate și politică internă.