După decenii de frenezie a importurilor ieftine din China, paradigma globalistă începe să fie serios contestată, în special în Statele Unite, unde administrația Trump pune în aplicare măsuri concrete pentru a contracara efectele acestei dependențe. Europa, în schimb, pare așteptând să vadă încotro se îndreaptă valul, ezitând între menținerea status quo-ului și nevoia de reformă economică profundă.
America First și finalul erei „Made in China”
Impunerea de taxe vamale de către administrația Trump nu este o măsură izolată, ci esența unei strategii economice naționale menite să relanseze industria internă și să limiteze influența economică a Chinei. Politica „America First” vizează, în esență, reducerea dependenței de lanțurile de aprovizionare globale și consolidarea capacităților de producție locale.
În acest context, alegerea între confortul produselor ieftine „Made in China” și redobândirea suveranității economice devine tot mai clară. Dacă dependența de gazul rusesc a fost deja identificată ca un risc major pentru securitatea energetică europeană, continuarea dependenței de importurile chineze – de la electronice și textile la panouri solare și medicamente – ridică probleme similare pentru securitatea economică și sanitară.
Impactul importurilor asupra industriei occidentale
Statele occidentale susțin, involuntar, economia chineză prin importuri masive. Aproximativ 25% din bunurile importate de SUA și UE provin din China, ceea ce contribuie la slăbirea industriei locale și la pierderi de locuri de muncă. Deficitul comercial anual al SUA cu China depășește 300 de miliarde de dolari – un dezechilibru considerat nesustenabil de economiștii conservatori.
În sectorul farmaceutic, China și India furnizează peste 60% din ingredientele active la nivel global. În SUA, 13% dintre medicamentele generice și 40% din ingredientele active provin din China. Relocarea acestor industrii ar presupune investiții masive, dar este esențială pentru siguranța națională.
Europa între comoditate și strategii de independență
Deși SUA dau semnalul schimbării, Europa rămâne în expectativă. Ursula von der Leyen a declarat că taxele impuse de SUA sunt „o lovitură majoră” pentru economia globală – o poziție care reflectă mai degrabă teama de schimbare decât o strategie coerentă de adaptare la noile realități geopolitice.
În acest context, liderii europeni sunt chemați să aleagă: să continue politicile de acomodare economică față de China sau să inițieze un plan ambițios de reindustrializare și independență strategică.
Concluzie
Deglobalizarea este un proces dureros, dar necesar. Costurile pe termen scurt – prețuri mai mari și o posibilă scădere temporară a nivelului de trai – pot fi justificate prin beneficiile pe termen lung: o economie stabilă, suverană, bazată pe producție internă și forță de muncă locală. Într-o lume aflată în plină reorganizare, țările care vor înțelege importanța autosuficienței vor fi cele care vor dicta regulile jocului în deceniile următoare.
Inițiativa SUA trebuie înțeleasă ca un semnal de trezire pentru toate națiunile care doresc să-și recâștige controlul asupra propriei economii și securități. Reacția globaliștilor, de la Bruxelles la Beijing, arată clar că acest model alternativ deranjează – și tocmai de aceea merită luat în serios.