După platformele X (fostul Twitter) și Meta (Facebook, Instagram, Threads, WhatsApp), și Google anunță o schimbare majoră în politica sa privind controlul conținutului online. Gigantul tehnologic a decis să renunțe la utilizarea mecanismelor de fact-checking (verificarea informațiilor) în serviciile sale, inclusiv pe YouTube. Decizia reflectă o schimbare majoră în peisajul digital global, marcată de revenirea libertății de exprimare, influențată de victoria lui Donald Trump în recentele alegeri prezidențiale din SUA.
Schimbarea direcției înainte de începerea mandatului lui Trump
Donald Trump a promis în campania sa electorală să restaureze libertatea de exprimare și să elimine cenzura din spațiul public digital. Sub presiunea acestei agende, marile corporații digitale adoptă deja măsuri pentru a se alinia unei noi paradigme.
Decizia Google vine după ani în care mecanismele de cenzură și verificare a informațiilor au fost criticate pentru partizanatul lor, afectând articole din mass-media, postări ale politicienilor și ale altor utilizatori. Această practică a fost acuzată că favorizează agendele „mainstream” și suprimă opiniile divergente.
Poziția oficială a Google
Conform unei scrisori trimise Comisiei Europene, președintele pentru afaceri globale al Google, Kent Walker, a declarat că integrarea fact-checking-ului nu este „potrivită sau eficientă” pentru serviciile companiei. El a subliniat:
- Google nu va adopta cerințele stricte din Codul de Conduită pentru combaterea dezinformării al Uniunii Europene.
- Compania va continua să investească în tehnologii precum SynthID, pentru identificarea conținutului generat de inteligența artificială, și alte instrumente de control al conținutului pe YouTube.
În plus, Google promovează o nouă funcție pe YouTube, care permite utilizatorilor să adauge note contextuale la videoclipuri, similar cu sistemul „Community Notes” implementat de X.
Reacția UE și implicațiile
Refuzul Google de a se conforma cerințelor UE privind fact-checking-ul semnalează o schimbare de paradigmă în relația dintre giganții tehnologici și reglementările internaționale. Se anticipează că:
- Uniunea Europeană ar putea impune sancțiuni împotriva companiilor care nu respectă codul de conduită.
- Decizia Google va inspira alte platforme să adopte politici similare, consolidând un nou val de libertate digitală.
Un context politic global schimbat
- Donald Trump și colaboratorii săi, inclusiv Elon Musk, au criticat în repetate rânduri cenzura exercitată de marile platforme digitale. Achiziția platformei X de către Musk a fost un punct de cotitură în redefinirea regulilor privind exprimarea liberă online.
- În timpul administrației Biden, mecanismele de fact-checking și control al conținutului au fost criticate pentru favorizarea unei agende woke și limitarea diversității opiniilor.
Un nou val de libertate digitală
Triumful libertății de exprimare pe platformele digitale redefinește relația dintre utilizatori, giganții tehnologici și guverne. Deciziile recente ale X, Meta și Google marchează începutul unei noi ere digitale, în care exprimarea liberă și diversitatea opiniilor redevin fundamentale.
Cum va reacționa Uniunea Europeană la această schimbare rămâne de văzut, dar direcția luată de marile companii subliniază o tendință globală în favoarea unei democrații digitale reale.