Un atac asupra infrastructurii petroliere a Iranului ar putea duce la o creștere rapidă a prețului petrolului, cu riscul major de a declanșa o prăbușire economică la nivel global.
Conform estimărilor, prețul petrolului ar putea atinge 250 de dolari pe baril în urma unui astfel de conflict, cu perspective de creștere ulterioară dacă Strâmtoarea Ormuz, o rută strategică pentru comerțul global de petrol, ar fi închisă.
Strâmtoarea Ormuz – o arteră vitală pentru economia globală
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial. Aproximativ 20-30% din producția globală de petrol tranzitează această regiune, ceea ce o face esențială pentru stabilitatea piețelor energetice internaționale. În cazul unui conflict între Israel și Iran, există un risc considerabil ca Iranul să blocheze această strâmtoare, ca răspuns la eventuale atacuri asupra infrastructurii sale petroliere.
Un atac aerian israelian asupra rafinăriilor din Isfahan sau asupra platformelor petroliere din Golful Persic ar putea provoca o escaladare rapidă a tensiunilor regionale. Iranul ar putea răspunde prin închiderea Strâmtorii Ormuz, ceea ce ar genera o criză globală a aprovizionării cu petrol și o creștere abruptă a prețurilor.
Impactul asupra piețelor internaționale de energie
Un scenariu în care producția iraniană de petrol ar scădea substanțial – estimat la aproximativ un milion de barili pe zi – ar duce la o creștere imediată a prețului petrolului pe piața internațională. Daan Struyven, co-director al cercetării globale pe piețele de mărfuri la Goldman Sachs, estimează că o astfel de situație ar adăuga cel puțin 20 de dolari pe baril la prețul curent, cu o posibilitate de escaladare în funcție de evoluțiile ulterioare.
În prezent, piețele sunt în mod constant influențate de evoluțiile din Orientul Mijlociu, iar orice întrerupere semnificativă a producției de petrol din această regiune are efecte globale imediate. Deși există capacitate de rezervă în rândul țărilor membre OPEC+, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, capacitatea de a compensa pierderile din Iran este limitată, iar piețele globale ar putea resimți rapid efectele acestui deficit.
Riscuri geopolitice și economice
Banca Americii a avertizat deja în 2023 că, în cazul în care fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz ar fi întrerupte pentru o perioadă semnificativă, prețul țițeiului ar putea ajunge la 250 de dolari pe baril sau chiar mai mult. Un astfel de scenariu ar afecta nu doar piețele energetice, ci și economia globală, având în vedere că prețul energiei este un factor crucial pentru stabilitatea economică la nivel mondial.
În timp ce SUA și alte mari economii ar putea încerca să compenseze această criză prin creșterea producției interne de energie sau prin reducerea cererii, impactul asupra economiilor emergente, care sunt mult mai vulnerabile la fluctuațiile prețului petrolului, ar fi devastator. În plus, o creștere susținută a prețului energiei ar putea exacerba inflația globală și ar putea duce la o criză economică majoră.
Rolul OPEC+ și capacitatea de reacție
OPEC+, organizația care reunește cei mai mari exportatori de petrol din lume, ar putea juca un rol esențial în stabilizarea pieței în cazul unui astfel de conflict. Cu toate acestea, capacitatea sa de a crește producția este limitată. Majoritatea capacității de rezervă este concentrată în Orientul Mijlociu, o regiune care ar putea fi afectată direct de o escaladare a conflictului Israel-Iran. Dacă statele din Golf, cum ar fi Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite, vor fi implicate în conflict sau vor fi forțate să-și reducă producția din cauza insecurității regionale, prețurile petrolului ar putea escalada și mai mult.
Concluzie: Necesitatea unei abordări diplomatice preventive
Deși probabilitatea unui război de mari proporții rămâne scăzută, riscurile cresc odată cu fiecare incident din regiune. Închiderea Strâmtorii Ormuz ar fi un scenariu dezastruos pentru piețele energetice și pentru economia globală. Este crucial ca actorii internaționali să adopte o strategie diplomatică care să prevină o escaladare militară între Israel și Iran, cu scopul de a menține stabilitatea energetică globală.
Pe termen scurt, piețele ar putea fi influențate de evenimente punctuale, însă pe termen lung, o soluție diplomatică este esențială pentru evitarea unei crize economice globale de proporții.